Tipuri de bere

In functie de tipul fermentarii berea se imparte in trei mari tipuri:

Bere de tip Ale

Bere Ale sau bere de fermentare inalta

Fermentarea dureaza de la 3 la 8 zile, la o temperatura intre 180 si 250, drojdia "inalta" este Saccharomyces cerevisiae. Dupa ce in prima faza este la suprafata cuvei, drojdia epuizeaza glucoza (maltosa si zaharuri simple) si incepe sa coboare pe fundul cuvei.

Fermentarea inalta permite obtinerea berilor cu o concentratie mare de alcool ( drojdia inalta nu este incetinita in prezenta alcoolului ) si arome complexe. Berile ce apartin acestui tip sunt mai putin incarcate cu gaz carbonic fata de cele de fermentare joasa si sunt beri care se consuma la temperaturi intre 60 si 120.

Exemple de bere tip ale: bere de abatie (abbaye), bere trapista (trappista), bere dubla, bere alba, bere de sezon, bere speciala, bitter, pale ale, irish red ale, porter, stout, scotch ale, kolsch, etc.

Bere de tip lager

Bere Lager sau bere de fermentare joasa

Fermentarea dureaza de la 7 la 10 zile, la o temperatura intre 100 si 150, drojdia "inalta" este Saccharomyces uvarum. Temperatura de fermentare are avantajul ca protejeaza berea impotriva bacteriilor si ciupercilor. Drojdia de fermentare joasa produce mai putin alcool pentru ca este incetinita de alcoolul pe care il produc.

Exemple de bere tip lager: pils, bok, doppelbock, eisbock rauchbier, schwarzbier, etc.

Fermentare spontana

Bere de fermentatie spontana

Contrar fermentatiei inalta si joasa, acest tip de fermentare nu necesita adaos de drojdie pentru ca mustul este expus la aer. In prezent aceasta metoda mai este folosita in Belgia pentru berile de tip Lambic care au un gust acid-acru, gust ce provine din acizii lactici si acetici - intr-un Lambic gasim cel putin 5 grupe de drojdii salbatice.

Exemple de bere de fermentatie spontana: lambic, gueuze, faro, etc.